La invitația conducerii Consiliului Național al Dizabilității din România (CNDR), senatorul de Caraş-Severin, Ionuţ Chisăliţă, a efectuat o vizită de lucru la sediul CNDR pentru a prelua și a promova în Parlament un nou set de proiecte legislative în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi.

„La invitația doamnei Daniela Tontsch și a doamnei Claudia Bratan, președintele, respectiv directorul executiv CNDR, am discutat la sediul organizației o serie de proiecte ce vizează domeniul respectării drepturilor persoanelor cu dizabilității. Astfel, pornind de la accesul la o locuință socială, la integrarea în muncă și până la problema asistentului personal, conducerea CNDR a venit cu propuneri de reglementare prin inițiative legislative. Tot în acest sens am purtat discuții și cu doamna Dana Nuța, manager de integrare prin muncă, una din persoanele adânc implicate în medierea dintre persoanele cu dizabilități și firmele private în ceea ce privește angajarea“, informează senatorul PSD, Ionuţ Chisăliţă.

Membru cu drepturi depline al European Disability Forum (EDF), Consiliul Național al Dizabilității din România este o organizație de tip federație, neguvernamentală, umanitară, apolitică, formată din organizații reprezentative la nivel național pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. CNDR s-a înființat în anul 2004 la solicitarea Comisiei Europene, constituind o cerință a aderării României la Uniunea Europeană.

Consiliul Național al Dizabilității din România a propus până în prezent următoarele Proiecte Legislative:

1. Scutirea reprezentanților legali ai persoanelor adulte cu handicap grav sau accentuat, aceștia vor fi scutiți de plata impozitului pe clădirea de domiciliu și pe terenul aferent acesteia, precum și de plata impozitului pe autoturism.

2.. Creșterea prestației sociale ( indemnizaţie şi buget personal complementar)
Adultul cu handicap beneficiază, în condițiile prezentei legi, de următoarele prestații sociale:
• pentru adultul cu handicap grav, în cuantum egal cu salariul minim pe economie,
• pentru adultul cu handicap accentuat, în cuantum de 50% din salariul minim pe economie
• pentru adultul cu handicap mediu, în cuantum de 25% din salariul minim pe economie.

3.Cuantumul drepturilor bănești (prestația socială)se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum și cu indicele creșterii salariului minim pe economie, prin hotărâre a Guvernului.

4.Spor 15% și munca suplimentară pentru asistentul personal care are în îngrijire o persoană cu o afecțiune medicală care presupune dependența în totalitate de asistentul personal, calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică şi condiţii de muncă deosebite în care îşi desfăşoară activitatea.

5.Înlocuirea legitimațiilor pentru transport și a biletelor de tren – persoanele cu handicap grav şi accentuat care dețin mijloace de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea acestora, adaptate sau neadaptate, pot opta pentru bonuri de benzină sau motorină în limita sumelor acordate pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă sau cu trenul, pentru un singur mijloc de transport, la alegere.

Însoţitorii sau, după caz, asistenţii personali ai acestora, deţinători de autoturisme, în proprietate sau coproprietate, pe care le folosesc pentru transportul persoanei cu handicap, pot opta pentru bonuri de benzină sau motorină în limita sumelor acordate pentru transportul urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă, dar numai pentru un singur mijloc de transport.

6. Accesul persoanelor cu handicap/dizabilități la o locuință socială
În vederea asigurării accesului persoanelor cu handicap la obţinerea unei locuinţe, autorităţile publice au următoarele obligaţii:

a) să aloce pentru persoanele cu handicap un procent de 10% din numărul de locuințe sociale care aparţin domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia.

b) să ia măsuri pentru introducerea unui criteriu de prioritate pentru închirierea, la nivelurile inferioare, a locuinţelor care aparţin domeniului public al statului ori unităţilor administrativ-teritoriale ale acestuia.

7. Copiii cu CES integraţi în clase/grupe speciale organizate în învăţământul privat să beneficieze de aceleași drepturi de care beneficiază copiii cu CES din invățământul preuniversitar de masă, potrivit HG 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şcolarizaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar.

Comments are closed.