Pe 23 mai, hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles a găzduit „A cincea ediție a Parlamentului European al Persoanelor cu Dizabilități (EPPD)”, eveniment în cadrul căruia 700 de reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități din toată Europa s-au reunit pentru a discuta despre rolul Uniunii Europene în promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.
Evenimentul a fost marcat de adoptarea Manifestului EDF privind alegerile europene din 2024 – foaia de parcurs a campaniei EDF pentru scrutinul de anul viitor.
Acest manifest împărtășește cererea mișcării pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, și anume de a fi pe deplin implicată în procesul politic – de la dreptul de vot (încă refuzat multora) și posibilitatea de a candida, până la existența unor măsuri de accesibilitate pentru a asigura un vot liber, secret și informat. Alegătorii trebuie să fie capabili să înțeleagă toate aspectele procesului electoral și ale manifestelor partidelor și să aibă măsuri accesibile pentru a exprima un vot secret.
De asemenea, manifestul subliniază cerințele importante pentru următorul mandat legislativ – acțiuni care sunt esențiale pentru a asigura pe deplin respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, cum ar fi:
- Asigurarea că toate persoanele cu dizabilități au dreptul de a vota și dreptul de a candida la alegerile europene.
- Asigurarea unor servicii puternice care se axează pe drepturile persoanelor cu dizabilități în instituțiile UE: o nouă Direcție Generală pentru Egalitate și Incluziune în Comisia Europeană, sub conducerea Comisarului pentru Egalitate; un comitet pentru persoanele cu handicap în Parlamentul European; o configurație privind egalitatea în cadrul Consiliului.
- Crearea unei noi agenții europene pentru accesibilitate.
- Adoptarea unui card european pentru dizabilitate, care asigură recunoașterea reciprocă a statutului de persoană cu handicap în statele membre.
- Introducerea unei legislații mai puternice pentru a proteja drepturile persoanelor cu dizabilități în calitate de pasageri, în special în cazul refuzului la îmbarcare și compensarea echitabilă atunci când echipamentele de mobilitate sunt pierdute sau deteriorate în timpul călătoriei.
- Stabilirea unui certificat de competențe profesionale pentru persoanele cu dizabilități, pentru a stimula participarea persoanelor cu dizabilități pe piața deschisă a muncii.
- Protecție suplimentară pentru femeile și fetele cu dizabilități, inclusiv interzicerea sterilizării forțate.
- Sprijinirea ucrainenilor cu dizabilități din Ucraina și din afara ei, precum și asigurarea că ajutorul UE pentru reconstrucția Ucrainei creează o țară mai incluzivă pentru persoanele cu dizabilități.
- Introducerea unei legislații care să garanteze disponibilitatea și accesibilitatea tehnologiilor de asistență pentru persoanele cu dizabilități.
- Asigurarea că următorul buget al UE sprijină pe deplin viața independentă pentru persoanele cu dizabilități și asigură includerea persoanelor cu dizabilități în tranziția verde și digitală.
- Prezentarea unei propuneri legislative europene care să garanteze un venit minim în toate statele membre, asigurând un nivel de trai adecvat, care să ia în considerare situația specifică a persoanelor cu dizabilități, inclusiv costurile legate de dizabilitate, care pot reduce impactul crizei costului vieții.
- Luarea măsurilor pentru a garanta sisteme de securitate socială cuprinzătoare și flexibile, în care persoanele cu dizabilități pot să-și păstreze pensia de invaliditate atunci când prestează o muncă plătită. Astfel de sisteme vor stimula participarea persoanelor inactive cu dizabilități pe piața deschisă a muncii. Totodată, ar trebui să ofere sprijin persoanelor cu dizabilități, să reducă riscul de sărăcie și excluziune socială și să abordeze pericolele crizei costului vieții.
- Asigurarea accesului egal al persoanelor cu dizabilități la mijloacele individuale de transport (de exemplu, pentru obținerea permiselor de conducere și a mașinilor adaptate).
Lista cuprinzătoare de propuneri prezentate de Manifest se concentrează pe realizarea unei uniuni a egalității, pe crearea unei Europe mai sociale, pe îmbrățișarea accesibilității și pe protejarea persoanelor cu dizabilități.
Președintele EDF, Yannis Vardakastanis, a declarat: ,,Persoanele cu dizabilități doresc să fie cetățeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene, iar participarea la acest eveniment de referință a arătat acest lucru. Voința mișcării este clară: instituțiile UE trebuie să se asigure că putem participa la procesul democratic și la politicile care modelează Uniunea noastră și trebuie să construiască împreună cu noi o Europă incluzivă.”
Vicepreședintele EDF, Gunta Anca, a afirmat: ,,Unul dintre motto-urile Uniunii Europene este „Uniți în diversitate”. Persoanele cu dizabilități sunt unite și fac parte din această diversitate – ar trebui să fim incluși și să avem libertatea de a trăi și de a circula, pe care Uniunea Europeană o permite cetățenilor săi.”
Președintele EDF al Comitetului pentru Tineret, Elias Tebibel, a împărtășit importanța mișcării europene a persoanelor cu dizabilități pentru tinerii cu handicap: ,,Tema acestui eveniment a fost construirea unui viitor incluziv – un viitor în care lideri vor fi tinerii. Factorii politici trebuie să se asigure că avem șansa de a face asta și că avem nevoie de educație incluzivă, de societăți fizice și digitale accesibile și, da, de mai multe șanse de a fi implicați în procesul politic.”
Daniela Tontsch, în calitate de șef al delegației române și, totodată, de președinte al Consiliului Național al Dizabilității din România, a declarat:
,,Vă împărtășesc o întâmplare petrecută recent într-un hipermarket din România. O persoană cu o dizabilitate vizibilă a petrecut mai bine de o oră alegând cu atenție cele necesare. La final, a așezat pe bandă cinci produse alimentare. Un copil de aproximativ șase ani țopăia bucuros în proximitatea casei de marcat la care urma să plătească persoana cu dizabilitate.
Dintr-odată s-a oprit, și-a căutat din priviri mama, care era la câțiva pași în spate, iar când a zărit-o i-a spus cu glas ridicat, arătând în direcția persoanei cu dizabilitate: «Mami, privește, domnul acesta are voucher de sărac!»
În ultimii trei ani, pare că viața noastră trece dintr-o criză în alta – pandemie, inflație, război, criza economică și criza energetică, care a condus la creșterea dramatică a tuturor prețurilor.
Persoanele cu handicap grav din România primesc o indemnizație lunară de 120 de euro. Guvernul recunoaște situația critică în care se află persoanele vulnerabile și acordă o dată la două luni un voucher de 50 de euro, din care se pot cumpăra alimente de bază și două vouchere în cuantum total de 280 euro pentru plata facturilor la energie pe întregul an 2023. Aceste ajutoare nu rezolvă nici pe departe nevoile persoanelor cu dizabilități care sunt la limita subzistenței. Ne aflăm la marginea societății, pe ultimul loc în lista nevoilor care trebuie rezolvate pentru români.
Câți dintre dumneavoastră vă regăsiți într-o situație asemănătoare?
Fără o îndemnizație al cărei cuantum să acopere în mod adecvat costurile legate de dizabilitate, nu putem vorbi despre incluziunea socială reală a persoanelor cu dizabilități.
Astfel, propun ca la nivel european să se stabilească o indemnizație minimă garantată pentru persoanele cu dizabilități, care să reflecte în mod corect nevoile și cheltuielile asociate dizabilității.”
Propunerea stabilirii unei indemnizații minime pentru persoanele cu dizabilități, la nivel european, este susținută de către Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității din România de peste cinci ani și a reiterat-o ori de câte ori a fost nevoie.
Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) mulțumește Forumului European al Dizabilității și domnului eurodeputat Dragoș Pâslaru pentru susținerea participării delegației CNDR la acest eveniment!
